Intalnire cu grupul la ora 07:15 la Benzinaria Mol, Timpuri Noi. Plecare la ora 07:30
Programul include vizite, astfel:
Este primul palat ctitorit de domnitorul Constantin Brâncoveanu, la 1698, spre a fi lăsat moştenire primului său fiu. Locul ales este unul strategic, aflat la întretăierea drumurilor, între cele două capitale ale Ţării Româneşti, Bucureşti şi Târgovişte. Aici, domnitorul avea o moşie impresionantă, cu grădini frumoase, o casă boierească , iar la 1639, ridică Biserica Sf. Dumitru, care se mai păstrează încă. Palatul a fost reabilitat şi mobilat. Astfel, aici pot fi văzute obiecte autentice din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească, dar şi obiecte noi, precum baldachinul din dormitorul domnitorului.
singura construcţie cu caracter laic-fortificat din Ţara Românească, care se mai păstrează din epoca lui Matei Basarab, este adăpostit de Muzeului de la Goleşti. Conacul a intrat în istorie și datorită evenimentelor marcante pentru istoria țării pe care le-a găzduit de-a lungul vremurilor. Conacul a apartinut importantei familii a Golestilor. Familia Goleștilor are o istorie de aproximativ 500 de ani. Mulți au avut funcții importante, au fost chiar pârcălabi și spătari. Goleștii au venit cu idei iluministe, s-au implicat în revoluțiile țării și au reformat învățământul din Țara Românească. In conac a dormit si regale Carol I la sosirea în România. Patul roșiatic și biroul pe care a semnat prima dată un act pe teritoriu românesc sunt două dintre atracțiile casei. Carol Davila, cel care înființează școala națională de medicină face parte din familie și are o cameră dedicată. Zidurile groase, beciurile uriașe, etajul din paiantă, monumentalitatea, dar și eleganța conacului, cu toate anticipează viitoarea arhitectură brâncovenească.
de la Ștefănești este opera lui Ion și a lui Ionel Brătianu, care au transformat o simplă casă de administraţie a moşiei într-o reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria țării noastre. Transformarea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară. Pentru ei era important ca viitorii copii să crească într-un mediu sănătos. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, Ion Brătianu a construit un conac cu parter, etaj și o terasă deschisă. Dragostea de frumos răzbate din fiecare colțișor al construcției. Farmecul stilului neoromânesc răsfață ochiul vizitatorului atât în exterior, cât și în interiorul clădirii. Elemente de inspirație populară se împletesc cu altele de origine apuseană sau, dimpotrivă, orientală. Spre exemplu, toate gurile sobelor din casă sunt înconjurate de un brâu sculptat, care se continuă și în jurul sobelor și, de multe ori, pe pereții camerelor. Este un element de arhitectură brâncovenească, simbol al Sfintei Treimi. De-a lungul vremii, la Florica au ajuns personalități marcante din istoria României, printre care Regele Carol I și Regele Ferdinand, iar unii dintre apropiații familiei Brătianu chiar au locuit la Florica.
SERVICII INCLUSE:
SERVICII NEINCLUSE:
Intrarea la obiective:
Atentie! Preturile pentru intrari la obiective sunt estimative si pot suferi schimbari!
Pentru moment nu exista o harta de afisat.
SERVICII INCLUSE:
SERVICII NEINCLUSE:
Intrarea la obiective:
Atentie! Preturile pentru intrari la obiective sunt estimative si pot suferi schimbari!